31 decembrie 2007...
imi place sa ma plimb cu mainile la ochi...cu bocanci grei si zapada sa imi scartaie sub talpi....in fine e 31 dec...si?da, stiu....intotdeauna mi'au placut sfarsiturile...nu ma intreba de ce?habar n'am...probabil siguranta ca s'a terminat totul...
n'as putea face o asa zisa retrospectiva a anului care isi da ultima suflare...ce mica am crecuuuut...unde ma duc, ce vreau, ce pot, ce fac?taci, nu mai zambi!dintr'un zambet nu imi dau seama unde trebuie sa ajung....sau....sa nu ajung....pe naiba, de unde sa stiu eu unde e nicaieri?sau sunt deja acolo:-?oricum n'am pasaport....am un bilet de tramvai ...vechi, o cana de ceai...si o felicitare care ma face sa zambesc din cand in cand...sau vedere ma rog...
A fost ziua mea...asa au considerat ei...din cate stiu nu'i octombrie si nici frunze triste nu sunt...asa ca am primit o floare frumoasa....zambeste!in viata mea nu am mai primit o floare zambitoare:D....si un plic cu nimic....cel mai valoros plic ever....nu pt the empty side....ci pt starea de curiozitate pe care mi'o transmite, tinand cont de imunitatea acuta in care ma aflam de ceva vreme...un gen aparte de imunitate in care imi promisesem sa nu mai visez si ....ma trezeam iar colorata....si facuta din cioburi de diferite marimi .......cum naiba tot reusesc sa imi construiesc atatea cosmaruri colorate?stop me!in noaptea asta nu pot sa ma mai metamorfozez....trebuie sa fiu eu....the real one ...dar ca de fiecare data aceeasi...cu tot cu baloane de sapun, zapada pe gene si praf ....da, praf!praf?da....Acelasi copil caruia inca i se lipeste nasul de geam....cu toate ca ma aflu in imposibilitatea de a ma stramba sa ii fac pe ceilalti sa rada..si cred ca acum nu'mi mai e asa frica de mos craciun:)[putin putin imi e:D:">]....inca alerg vagoane intregi cu rucsacul in spate si cand ma opresc simt pt prima data in viata mea de copil ca nu vreau prajituri cu jeleu....
Am racit din nimic si o cam iau razna....asta nu vrea sa fie nici retrospectiva, nici dicutie cu spiridushul imginar....e o trecere prin sacul cu vise...cu amintiri bla bla...constientizari copilaresti, gust de jeleu si ceai in cana pe masa....da, se numeste efect....cum ce efect...al racelii!!!pt ca de data asta nu am mai ratat ploaia...si manuta care trebuia sa imi acopere genele de copil erau prea triste si singure aman2...oricum nu aveam cum sa'mi doresc sa mai ninga...ma simteam bine uda si racita si cu temperatura si continuam asa...sa ma impiedic oarecum...continuam sa merg pe strazi insetate de ploaie cu ochii inchisi...si striveam orasul intre gene si....si....
hai sa ne luam tristetile de mana si sa ne ducem la minus infinit...acolo poate se termina amintirile....daca nu....ma plimb in continuare pe strazi reci si la anu....[iti mai aduci aminte inceputul povestii??]
Eu nu(oare?) si mi'e greu sa intorc capul sa citesc piertrele peste care am trecut atatea eternitati impreuna....cu voi:)
Ne auzim la anu'.....probabil......pana atunci...tot ce imi doresc si va doresc e sa incercati sa fiti mereu copii, cu basme si carioci colorate....ah...si spiridushi tampitzei mereu!!!
P.S....ce am facut anul asta?hmm...mai nimic...mi'am schimbat locul visarilor din motive relativ cunoscute si ....am primit pijama cu margarete!!!:X
