[As vrea sa va scriu ceva frumosMi-amintesc perfect ce imi doream cand eram mica: o bagheta magica...eram.....as putea spune ca sunt mica si la propriu si la figurat...corpul meu a uitat sa contorizeze anii ,traieste maturitatea ironizand parca timpul....tot timpul am vrut sa fiu inalta....si sa nu mai fie budy intrebat:si surioarata ta in ce clasa a trecut?surioara lui.....de apr 20 de ani:)))
Mereu vrem....ne dorim, visam....cautam limitele dar doar spunem ca le cautam...pentru ca doar intindem mana si asteptam sa putem atinge linia orizontului....si ce facem?stii???nu simti cum te lovesti de pietre, de ziduri, dam cu pumnii, dam din picioare, tipam, plangem, tare sau incet, ne distrugem sau distrugem,da niciodata nu spunem gata: nu mai visam...este importiva firii umane....ramanem acolo sa daramam ziduri, sa descoperim comori...ramanem acolo cu cioburi de cuvinte, praf de simtiri...Reactionam in maniere absurde doar pentru a ascunde complexe,doar pentru a ascunde ca nu stim sa traim....progresam....si...progresam.....si unde-i fericirea?In spatele zidului.Si exista mereu un zid?DA!
Astazi, pt a mia oara am realizat ca ne trece timpul prea repede...si nici nu stim ce sa facem cu el..ne trec clipele si nici macar nu ne dam seama....dar ele raman in batistuta albastra, ati promis!!!Pana ne trezim din busculada asta de responsabilitati inutile si exagerate in care ne aruncam voit, rotile incep sa nu ni se ma invarta la capacitatea maxima....azi......am realizat asta, cum am zis.....alaturi de voi....pt ca prin voi exist, prin voi ma definsec,prin voi traiesc...traiam....a fost utima noastra seara...
Si a fost exact asa cum ne doream.....asa cum suntem, cu nebuniile noastre, cu gratare arse, cu servetzele uitate, cu amintiri, cu....porunci cu elefantei pt care imi dau votul ca fiind cele mai tari;)....cu baba oarba, v'ati ascunselea, popa prostul......fara net......cum eram inainte....acum un ecran ne face sa uitam de realitatea noastra si sa ne transpunem intr-o lume virtuala in care nu stim ce rol avem.....aveam atatea de facut.....dar noi cantam.....cantam vama vecheee....pt ca stim si vrem.....pt ca ne place.......pt ca vama este cu noi, in noi......
Adi imi zisese intr-o zi, o oarecare zi, cu o anumita dezamagire pe care am simtit-o in vocea lui, ca de el n-am scris nimic pe blog....si daca n-am facut asta, nu este pt ca nu as fii avut ce....din neglijenta, nush.....n-am scris decat de cateva pers....si sunt destule fff imp pe care le-am omis...dar voi stiti toti cat sunteti de importanti pt mine.....asa ca 10x adi pt ideea cu pitulushul pe...strada ....la 2 noaptea de azi....a fost superb....mai ales cand te gaseste cineva doar pt ca incepi sa razi, si daca nu-s eu asta cine ar putea fii?=)))
10x tuturor pt aceasta ultima seara, noapte, zi....impreuna!!!poate ar fii fost mai bine ca despartirea asta sa fie mai rece, pt a nu avea un milion de motive sa regret ca nu vom fii impreuna....si pt care sa nu simt ca ma golesc de lacrimi la fiecare rand scris si la fiecare poza si clipa din batistuta.....cu voi.....Parca si acum il aud pe neantenatul care si'-a cam luat-o azi:"Ceapa ceapa, stai in groapa, usturoi stai in gunoi....", in varianta lui originala:))Cand o sa mai facem noi elefantei?sau sa jucam remi cu cartile pe fata, nu-i asa ioni?:-<
Simt ca au trecut 10 ani de cand cantam impreuna(acum o ora)...melodii de la vama...si radeam....mai am 3 zile....doamne cat de ciudat suna....va vreau pe voi:(((((((vreau sa raman aici un infinit de clipe.....un milion de cantece si tot atatea versuri....cu voi sunt eu, fara masca, cu bratari si creion negru la ochi, cu buttercup a mea si visele mele...de ce m-ati acceptat asa si m-ati facut sa ma simt atata de bine...???E numai vina voastra.....cine-o sa-mi mai spuna atat de ciudat si de special fetita cosmonauta, pufuleata, aia mica, tampix.....vom ramane aceeasi tampicshi cu buline si grupul nostru de spiridushi?promite-ti-mi ca nici nu va puneti antena pana vom fi iar impreuna, nici nu veti uita de batista cu vise, nici nu veti renunta sa fiti colorati....sau ca nu va veti mai uita la powerpuff....vreau sa raman cu voi.....si stiu ca nu am timp de pierdut, stiu ca daca nu ma trezesc acum, s-ar putea sa fie deja prea tarziu. Am atatea lucruri de facut inainte sa trebuiasca sa ma supun limitei de viteza...
In toti acesti ani, ne vom imagina ca suntem impreuna....noi stim cel mai bine sa facem asta....sa facem distanta sa dispara si diferentele sa fie doar elemente comune...pt ca noi....suntem aiurea...suntem noi....nu vreau sa cred ca in timp vom uita....ma rog, "in timp"...nu poti spune in timp,vidul nu suporta "in" si timpul nu are limite,nu are forma,nu are culoare.De ce ni-l dorim atat de mult?Oare pentru ca e un imposibil?Un neatins?Este fructul oprit,este cutia Pandorei..in momentul cand il vei avea se va termina totul,se va pierde totul.....pt noi.....s-a terminat totul?
Acum inceputul este sfarsit. Iar timpul nu le va rezolva pe toate,pentru ca VOI,oamenilor, nu esti decat timp pierdut....noi, spiridushii, avem vise.....pierdute?
Va las.....cu sau fara ADIO....veti fi mereu cu mine....mereu impreuna....
Mmmda….de ce personajele negative au numele Fiona?hmmm….nush da zilele astea m’am tot uitat la filme care au in rolul de pers negativ feminin tipe cu numele de Fiona…and….Scotty doesn’t know, oh Scotty doesn’t know :))…..exista posibilitatea ca astept post san nu fie publicat….hmmm…..let’s vote…..dha, nimeni nu voteaza sa fie postat…so, what if?e un post mai…..cum sa zic da m’am saturat de prostia omeneasca si m’am hotarat sa…..rad:)))….hai frate, mai urata de atat gaseai:-s?:)))dha….nu ma veti intelege….dar=))))))ma rog…incepusem cu Fiona….2 Fiona + Fiona de azi…omg, exista???:O…..intre timp ma duc sa’mi fac niste poze alb negru ca asa se poarta…asa…si ce daca nu le modific bine in photoshop?ha…am avatar domne….are?:-s…..Autenticitatea speciei umane ma lasa sa cred ca exista unicitate si da…..azi am realizat ca …da….si…..da !!!!si ca sa vedeti ca i’m still human….nu imi esti indiferenta….mai femeie !!!Fuck you ;)….u wish :))) ha ha….azi am asa o stare….pe cuvant….n’am baut nici macar 100 ml de sampanie, nici….uite….wanna see ?am tot cola in canutza meeeeeeeeeeeeeeea [:X]de spiridush colorat….bai, pe bune…..i’m still alive……Oaty,Oaty, come on Oaty….. !!!(sandra stie ;;)..) ce stie sandra ?eh nah….. :-$.....nu ma intrebati de ce am ales numele de Fuck your queen la postul asta……veti observa intr’un mod atat de stupid ca numele acestui post nu este cel precizat dar si eu ca si eminescu….mai stiti ?hai ca ati dat bacul…..am stat ceva sa caut nume pt acest post "un giuvaer de post ", " un ghiocel de post ",blaaaa bla…..gata !i got it… UN BLA BLA DE POST !!...cat de topit sa fii sa cauti cuvinte cu care sa te exprimi in poezii ?ma rog…pt cine le considera poezii…..da, ati ghicit, nu’mi place eminescu….vai…..cum pot sa spun asta ?:O…rusine sa’mi fie…..mare om :))
Deci, cum spuneam(imi doresc de prea mult timp sa incep o propozitie, fraza doesn’t matter cu DECI, pt ca nu este corect si stiti ca’mi place sa fac lucruri interzile de…lege :- ??)…etapele alegerii numelui postului meu….sunt urmatoarele :
1.scriu un post….bun,rau……cum o fii
2.ma gandesc serios sa nu’l postez
3.realizez ca ceea ce tot incerc sa fac e sa gasesc un titlu de post
4.mai bine il sterg
5.zic nu….eu nu sterg nici poze(cum fac altii) oricat de urata as fii iesit, asta sunt….nici randuri aiurea……why should i ?cine nu vrea, nu citeste……la urma urmei si spiridushii fara antena citesc aiureli….
6.nu sunt chiar convinsa ca asta trebuie sa fac but…..life goes on….
7.aleg…..primul cuvant :Fuck !!!!
8.life ?
9.NU !!
10.you :-??(nici sa nu visezi)…
11.her ?
12.Who’s the one ?(Fiona:-s:-?)
13.Nu va zic voua !!!
14.imi trebuie alt titlu
15.loading
16.still loading
17.Wanna know the rest?
18.loading
19….da still loading ca am doar processor core duo….
20.punct(ca asa vreau)
21.aberatii in randuri….stop reading….!!!you’re not allowed!!
22.Oh, it’s all about Fiona!!!
23.Fiona…
24.Fioana….who’s Fiona?
25.Done!!!
Ma intreb si acel Eminescu o fii procedat tot cam asa?sa aleg, sa nu?tot asa’si complica si el randurile mucegaite si arse de atatea ploi ?sau se complace intr’un mare poet prea mult iubit de voi….oamenilor !?
Tot ce nu ati inteles voi pana acum e ca realitatea mea e mult prea diferita de’a voastra….eu sunt eu…..iar voi…..cine sunteti voi ?nici macar asta nu stiti…..
Va las….
Buna seara… ca’n nici o alta seara….ca’n nici o alta vara…..toamna , pardon !
Hai sa…
Ne mintim
Ne iubim
Sa fugim
Sa murim
Sa…taci
Sa ma lasi
Sa tac
Sa nu stim
Ce vrem
Ca putem
Sa visam
Culori
Sa coloram
Vise
Interzise…
Sa aud
Tacerea ta
Sa asculti
Culoarea mea
Sa plangi
Sa m’alungi
Sa m’arunci
Sa uitam
De noi
Sa visezi
Fara maini
Sa imi spui
Amarui
Ca poti
Sa ma scoti
Dintre stanci
Si iar
Sa m-arunci
Inapoi
Doar in DOI...
Plutesc in eter.....EU, copilul legat la ochi cu ceata.....si ma pierd..... altfel.....
Back again.....tot eu.....da....eu cu mine:D.....si da, dorm cu ingerii din nou......apropos de melodia de care mi'a adus azi aminte remmy:)i'll tell you later;)
Ideea era ca's back .....asa si ce daca nu va intereseaza?Nu mai cititi....
Mi'am adunat zilele si noptile din cartoanele colorate si din batistutele de spiridush trist ......colorate de atatea ploi si atata soare trecut.....pierdut.....si am inceput sa asez toate comorile mele in ordine inversa, aiurea, in bratele mamei.....ea niciodata nu ma va refuza ......orice povara va trece cu un accept poate obosit, poate trist, dar mereu accept.....asa sunt eu.....sunt a ei...mana mea se misca atat de greu.....parca plumbuita de atata praf adunat de atatia ani, atetea luni......zile, atatea uitari....vreau sa'mi numar secundele.....[beau cafea....tac...se aduna clipe, se pierd .....tot clipe]
Langa mine, mama viseaza....viseaza si ea....am darul asta obsesiv de'ai face si pe altii sa viseze ca mine......fetitza ei pleaca.....cu tot cu vise, buline, culori.....si cu plansul ei cald .....
-Tu esti altfel....
-Cum altfel, mama?
-Esti diferita...
-Nu sunt....sau poate sunt pt ca sunt a ta.....si tu esti diferita, nu eu...
-Copila mea cu ochii mari....
-Shht....ea pleaca....sa'si indeplineasca un vis pierdut[adica, cum un vis pierdut?....nu, ea nu trebuie sa stie, este pierdut si niciodata uitat]
-......
MAMA...pe ea o strigam cand nu imi gaseam diminetile sau ploiele plecau prea devreme....cand curcubeul insista sa distruga culoarea din mine....acum ma strig pe mine dar de data asta nimeni nu imi raspunde....unde sunt eu?fetita cu buline si mov?M'am intors spre mine si m'am privit cu ochii fetitei ce visase odata o poveste si o pastrase pentru ea printre zecile de servetele din colectia ei, printre semnele de carte cartonate,crosetate sau decupate din carti, toate stranse cu grija intr-o lume neatinsa de lumea distrugatoare a unui oras trist....unde mi's jucariile de la mama?si 1 iunie mi l'am piedut.....M-am mai privit putin in oglinda ascunsa de usa dulapului cat sa vad cum ma ingalbeneam, cum pielea imi devenea subtire si in loc sa se vada vena cu vena....se vedeau treceri de vise si pulbere de dorinte uitate in sertarul meu de acasa....sertarul cu clipe....este la ea.....unde mi'e trecerea?si toata vointa de'a fii acel EU prea sus, mult prea inalt pt voi....mi'am vadut'o unui ...om(?) care pazeste atatea dar care este nedefinit, n'are forma nici...nici culoare nici vise...
-Ce cauti?
-Caut un caiet colorat, cu desene si ganduri....il simt atat de aproape dar nu e.....e la tine?
[Cineva se joaca cu mine....apa....foc.....apa.....foc.....]
-Fetitza mea mica, unde esti?Ti'a ramas doar privirea si bretonul subtire si un caiet colorat....de fiecare data cand incerc sa ma aplec si sa rascolesc sertarele tale cu vise incercand sa gasesc bucati din tine....te pierd....iti simt privirea si aud visele tale....nu esti....esti in avionul de aur....
-Nu te culci, mami?Maine o sa fii obosita...
-Nu, inca mai caut......te caut....vreau sa stiu cum arati, copila mea....copera nu imi ajunge....vreau sa iti simt paginile cu degete scurte si tocite de scris, tocite de atatea melodii ce ti'am cantat ....Stii, copilul meu cu aripi de vise , timpul trece...desi nu ma uit la ceas....el trece...nici macar nu l'am mai vazut de atunci.....dar simt...lipsa ta... l'am dat jos si peretii si norii....si tot nu esti..unde esti?incerc sa te simt...dar nu pot.....am sa'l pun la loc in perete...de unde perete?sa treaca poate in alti timpi...mai repede, sa te am din nou....dar mi'e teama ca apoi uit si nu vreau sa te uit....
-Mami, canta'mi tu povestea din cioburi de nisip.....sa nu ma uiti....
Caracal, te iubesc!..iti iubesc strazile mici si ascunse piperate cu oameni atat de diferiti pe fetele carora vezi o lume intreaga, cu champion’s –ul tau cu aroma de prigat combinatie de visine cu struguri si gust imaginar de apa tonica ceruta, cu parcurile cu asfalt murdar atat de usor de calcat de picioarele obosite ale calatorului din mine, cu luminile tale ce imi vorbesc in limba iubirii si ma atrag magnetic spre cladirile in colturi doar doar ma vor tine legata de ele si ferecata in porti….dar nu….am ales sa plec de parte de tine….de voi…..am ales?
O fetitza cosmonauta cum imi spune spiridushul meu fara antena…. asa ma simt aici, intr-un spatiu atemporal, atipic, arhaic, aromatizat de pielea atinsa de vant, arsa de soare si scaldata de apele fantanilor.din fata unei cladiri impozante cu nume de primarie… Ma simt inchisa in mine, inchisa in portile mari de la C’tin Poroineanul, inchisa in scandurile putrezite ale acestei banci si totusi atat de libera. Am gasit ce cautam. M-am gasit pe mine in mine atunci cand credeam ca mi se terminase mina creionului…….mai am atatea de scris…
Plec….cuvantul asta imi zgarie urechea sunet cu sunet..Degetele aluneca din ce in ce mai greu ranite de atata apasat…. Plec.Acordurile se succed incercand sa cladeasca un intro chinuit, o melodie vine dinspre stanga desi sunt doua si imi repet ca nu mai e nici una(budy imi canta). Cifrele se unesc cu liniile si formeaza drumul spre infinit si incerc sa il parcurg cu mainile insangerate, cu ochii injectati si cu picioarele amortite…. Bucati din mine se imprastie pe o hartie in 3 parti, una intunecata, una incetosata si una murdara…. Care sunt eu? As spune nici una dar stiu ca ma mint de fiecare data ca sunt eu aia…si asta doar pt ca mi se pare ca am parul scurt cand de fapt il am relative lung cu o marja de eroare necalculata momentan…ca am ochii mici cand toata lumea imi spune ca-s mari si am inceput sa constientizez si eu asta…ca tac, cand vorbesc de fapt….ca nu postez, cand nu ma pot abtine…. Acum cant, sa acopar sunetul strident ce mi-l scoate inca sufletul dupa atata alergat pe acel drum. Imi adun suflul cald si il pastrez cu grija pe perna si adaug clipe in batistutza de spiridush. Din el vin visele cu tine, cand ne pastram in poze si ne ranim in melodii…..tu nu simti….
Dar plec….Cand plec ma imprumut pentru o perioada scurta gandurilor tale. Te las sa ma folosesti stiind ca intr-o zi ma vei inapoia mie si vei vrea sa faci alt imprumut. Creditez oamenii..este meseria mea de suflet!Imprumut vise si ranesc f usor….dobanda mea care-o fii?Nu vreau sa cred ca raman doar cu o batista albastra cu lacrimi….nu stiti, tot eu am atelier de reparat vise….ciudat….chiar daca va las in strada, va fac sa credeti ca nu dau 2 bani, ca si cu voi si fara voi mi-e indiferent, pe voi va iubesc….si pe mine nu….de ce m-as iubi?Voua va repar vise…..voua va imprumut dorinte si ratiuni dobandite in situatii limita……si pentru mine?Cand ma intorc, vreau sa ma imprumut mie si de data asta pentru totdeauna…..dar pana ma intorc…..tac…..si ma pierd haotic in voi, in tine….ca de fiecare data …..cu tine!
Dar cine e el?Acest el atotprezent printre randurile astea necitite, prafuite….sunt doar cuvinte moarte in momentul scrierii ultimei litere….el e aici….mereu cu mine…mereu fara mine…. El isi canta tacerea in arcus de vioara rece si nimic nu parea a-i agita lacrimile stranse in batistutza albastra. Gandul ii e spre alte emisfere si incearca sa lipeasca imaginile unui film proaspat vizionat dar care mai rula in cine stie cate alte sali….dar e-o singura sala ….o sala ce-l promoveaza continuu de parca ar fii pus pe repeat….mereu acelasi film care nici macar o nominalizare nu are. Ce intelegea el? Cine stie....nici el nu stie..ar fi vrut sa gaseasca groapa in care sa isi sopteasca secretul si apoi sa o acopere cu noroi, ar fi vrut sa fie asa, sa plece si sa uite……. Ar fi vrut ca liniile caietului in care isi nota amintirile sa nu ii mai fractioneze mintea si sa lase o pagina alba intre capitole...Pt el capitolul era incheiat.Ar fi vrut ca bubele ce ii cresteau pe suflet sa se absoarba in el si sa nu mai se sparga in oameni contaminandu-i cu invaliditatea lui….el, cel care planteaza vise ce nu crede ca ar putea rodi any time…si cand realizeaza ca recolta-i mai mare decat isi putea imagina renunta……inchide ochii, tace….si pleaca….in fata propriei lui deznadejdi......ea pleaca, el pleaca…. Ar fi vrut..ar fi vrut..ar fi vrut sa nu cunoasca, doar sa creada, sa creada cu credinta unui orb in culoare, cu credinta unui surd in vioara........................................................... STOP!Caietul de vise e plin, batista de clipe se aduna….adaug si clipa asta….un fel de regasire…..dar care poarta mereu amprenta unui film fara succes cu 2 regizori si un vizionar fidel….eu!!!
Astazi mi-am ales un nor…e mic….e doar al meu…si deasupra lui am vazut apusul unui soare omorat de mana unui copil….de ce esti copil? Deasupra norului ti-am vzut imaginea creata de mine cum se disipa si devine nor.Printre nori urechile aud doar sunetele din interior iar vocea ta dispare….. sub nori e locul meu…….sub nori te voi regasi doar in imaginile din intuneric si iti voi auzi glasul doar in melodiile in surdina,vei vorbi cu mine doar scriind si imi vei tremura inima doar eu voi mai vrea…..
Zgomot.
Pamant.
Apa.
Tu.Eu.
Ploaie.
Pamant cubic.
Apa dureroasa.
Tu stereotip.
Eu defragmentata
Ploaie mucegaita.
Liniste…
Taci
Nu vezi
Nu simti
Nu poti
Esti mic
Esti…
Nimic!!!!
Norul mi-a disparut, si-a lasat doar umbra pe un cer atat de departe acum. Tu nu mai esti nor,eu nu mai sunt ploaie. Metamorfoza s-a incheiat si a ramas vie doar in amintiri vagi ale unui surplus de piele si deficit de suflet…sau invers…..niciodata piele….mereu suflet. Tu,faptura pietrificata, ce nu mai esti nici papusar, nici regizor sau actor, nici pictor de vise,nici pitic, spiridush ramai pe soclul tau departe de norul meu, ramai si primeste porumbeii ce inca se aseaza obositi pe umarul tau, vei visa caldura lor, dar nu vei mai avea dorinta sa o simti……. Iar cand vei privi in sus, vei vedea….ce vei vedea?Vei mai privi?Iti vei mai aminti oare sa privesti sper locul in care zbura un zmeu tembel cu buline de carton?Locul in care baloanele sunt galbene si zboara haotic printre noi?Locul in care dansam pe muzica surda in ploaie…locul in care jocurile nu au nume si noi 2 suntem pitici….spiridushi…..niciodata noi……mereu impreuna, dar niciodata eu si tu……a existat vreodata locul asta? Acum simti ce simt si eu?
Shht…..acum zbor…..
[post intarziat din cauza deficitului de net:)))....tot in Caracal ne si pica netul fix in mijlocul unui post:d...]
N-am crezut atunci ca din tot ce-a fost
Vom alege scrum fara nici un rost
Poate nici nu stii cat am asteptat
Sa ne amintim tot ce am uitat
Cat vom alerga pe pamant
Vom mintii mereu suspinand in gand
Dupa ani si ani ma voi intoarce
Dupa ani si ani sigur voi venii
Dupa ani si ani vom fi impreuna din nou
Primul nostru gand ne va regasii plangand...[prea tare melo]
Pentru ca voi nu simtiti la fel
nu stiti
nu vreti
nu puteti
intelege
...Da, ma voi intoarce, cu batistuta noastra albastra de clipe colorate....o vom deschide oare'mpreuna?Poate va fii prea tarziu pentru noi...pentru voi...pentru mine....
Si asta'i pentru voi, spiridushii mei ...doar pentru voi....Hai sa ne tinem tristetile de mana si sa le punem sa alerge pe strazi pana o sa oboseasca,sa se aseze pe o banca si sa citeasca ce vor sa spuna sufletele noastre...al meu tace....
Nu mai continui ceva ce nu vreau sa cred ca are sfarsit...eu va vreau pe voi....nu conteaza daca voi ma vreti pe mine....eu va am pe voi.....nu vreau pe altcineva....nu vreau, nu pot, nu accept....mai sunt 17 zile....:(.......am zis ca toate chestia asta n'are sfarsit....este poate singurul lucru caruia nu vreau sa'i dau un sfarsit....ii dau un nume.....fara sfarsit:)
Din cand in cand trebuie sa iti iei bagajele si sa pleci. Dar se intampla sa pleci si fara bagaje… sa pleci si sa lasi totul in urma....pentru ca pe drumul ce ai ales sa il faci nu mai ai nevoie de acele bagaje. E un drum nou, intunecat, necunoscut, despre care credeai ca nici nu exista... si ai plecat, lasand in urma cuiva chiar si ultimul cuvant....fara adio....ci poate un la revedere utopic pentru care nici stelele nu stralucesc...am ales sa plec...si desi acele bagaje exista....prefer sa le las aici...cu voi...fara voi, fara tine...nu stiu exact ce incerc sa fac...poate sa ma autodepasesc...sa-mi depasesc limita asta numita TU...poate pot...poate nu...poate.....acelasi poate pe care il bag in bagaj...
Parca sunt inchisa in cercul asta al meu care incepe cu vreau si se termina cu vreau si sunt incapabila sa trec peste si sa pot sa mai zic altceva.... ceva care ar trebui sa simt si sa stiu ca vreau sa fie spus..as vrea sa zic exact ce este nevoie exact la momentul in care este nevoie...Ma invart in cercul meu gol, dar nu in cerc, ci haotic.....pe traiectorii schimbatoare ca vremea..azi vin, ma duc pana la coltul din stanga si trag cu ochiul pe gaura cercului sa vad ce pot sa vad..e oare lumea patrata in afara lui? De ce imi spui ca am trei dimensiuni iar cercul doar doua? Taci, nu ma cunosti! Acum cresc spre sfera....acum ma rostogolesc..... acum ajung..asteapta-ma!
Uf copileee...fetita mica ....de ce nu dormi?
[De ce nu putea sa doarma? Ii rasunau in cap melodii intr-o limba invata demult... Citise mult in ultimul timp, acum stia de ce totul dureaza prea putin si stia sa doarma doar cat sa poata sa stea treaza..... visele de ziua fumegau undeva in departare, acum se intorsese la visuri..... fugea pe coridoare necunoscute si se ascundea de oamenii rai..... Himeric se zarea un carusel din lemn rosu ce o chema sa ii dea doza de absurd din vis. Nimic nu mai era cum era, iar mirosul de ziar pe care nu il cumpara niciodata ii amintea de un disc demult agatat pe perete. Privea in jur si inventaria petele de personalitate din camera ei: o stea pe un perete , un glob pe jos, o oglinda pe alt perete, televizorul inchis, praful de pe dulap,fluffy goffy suparat, cartile din pat, ea in pat. Ea era cea mai mare pata. A incercat sa o scoata, dar se impregnase in camera si refuza sa paraseasca scena.....pentru ca oricum dupa ce cortinele cad, povestea continua....De ce nu ii tac privirile?De ce nu i se demobilizeaza sunetele?De ce ii nu adorm miscarile? Roboteste scriptul spre un final nestiut nici macar de scenarist..Dar ea repata, repeta..poate la urmatoare urcare pe scena nu va mai avea un monolog de interpretat..."de ce?"Isi canta tacerea in arcus de vioara rece si nimic nu pare a-i agita lacrimile.....ieri, s-a golit de lacrimi... Era doar o fetita de 5 ani cu 15 griji in plus..ii placea sa se invarta....in cercuri....ba nu....in cercul ei cu traiectorii haotice inegale si interminabile...ce este acum? Este un copil ce calca iarba trecand mai departe chiar daca o doare, ce a terminat toate visele si sta noaptea sub luna,captandu-i misterul si culoarea...este un copil caruia ii e rau si care nu face bine si isi strange inima in palma pulsand si asteptand explozia..de stele..acum doar sta in umbra si asteapta iar, somnul. Raul dinainte de lovirea genelor intre ele e cel mai greu si uita sa isi spuna "noapte buna".. Nu poate sa doarma...
Furase o ora lui Hypnos iar pedeapsta "deusiana" era pendularea intre real si ireal. Citea "Veronica se hotaraste sa moara" si simtea altceva. Inca ii rasunau in cap melodiile....care melodii?Stii tu....lasa....
O privesc....privesc....si da....este momentul asta fatidic:eu cu mine!Momentul in care ma intalnesc eu cu eu!]
Fetita canta
colora
desena
uita?
incerca
nu putea...
[E dimineata iar...intoarce ultima pagina a ultimei carti...."Fetita se hotaraste sa moara"...]
In seara asta vreau sa plang……sa ma golesc de lacrimi….de TOT ce ai insemnat….
Sa plang
Sa rad
Sa tac
Sa zbier
Sa scriu
Sa rup
Sa te am
Sa arunc
Sa ma certi
Sa te uit
Sa omor
Sa renasc
Sa te cred
Sa ma minti
Sa zburam
Sa cad
Sa cantam
Sa uitam
Sa vrem
Sa nu putem
Sa incercam
Sa nu reusim
Sa decupam
Sa lipim
Sa nu stea
Sa plangem
Sa radem
Sa murim
Aman2?
Sa zburam
Sa avem
Zmeu
Sa iubim
Sa uram
Nu putem
Sa incercam
Sa nu reusim
Sa nu vream
Sa uitam
Ca iubim
Ne
Fara ne
Sa te strang in brate
Sa mori
Sa plang
Sa vreau
Sa uit
Sa ma uiti
Sa ma stergi
Sa ramanem
NOI
Nu am fost
NOI
Sunt mica
Nu stiu
Te mint
Te urasc
Te iubesc
Aud
Culori
De ce?
Nu stiu
Hai
Inapoi
Suntem2
Suntem noi
Si noroi
Visez
Nu vreau
Ne iubim
Nu putem
Ne uram
Incercam
Incercam
Incercam
Reusim?
Vrem
Cum?
Un spiridush
Sa omoram
E frumos
E al nostru
Este RAU
Ne tine pe
NOI
Il urasc
Dar nu pot
Ma opresc
Nu privesc
Inapoi
Suntem goi..
Sa fim copii
Sa ma pierd
In tine
Ma pierd
Pe mine
Emotii
Aiurea
In supradoze
Si culmea
Nu simt
Numic
Acelasi vis
In abis…
Sa coloram
Sa depasim
Sa uitam
Sa sfarsim
K iubim..
Sa ploua
Sa ne ude
Si ce daca
Ne iubim
Numai noi
Colorez
Vise
Taci
Nu citi
(Te iubesc)
Nu stiu
Cine sunt
Cine esti
Si ce vreau
Vreau
Sa te uit
Sa ma uiti
Sa uitam
Sa murim
Aman2
Sa ramanem
NOI!
"este 10septembrie si te-am sunat sa-ti spun la multi ani, desi tu nu ma iubesti asa cum te iubesc eu pe tine, desi poate si tu o sa-mi zici la multi ani de ziua mea, dar asta nu inseamna iubire ca ti-aduci aminte cand e ziua de nastere a oamenilor... iubirea e atunci cand nu pot sa traiesc fara tine. dementule, de ce ma chinuiesti, de ce ti-e teama? [...]iar eu... sunt umbra ta... si chiar daca nu sunt prima care te-a sunat sa-ti spuna la multi ani stii foarte bine ca sunt singura care conteaza.... la multi ani robotel. sa fii fericit. pa, te iubesc..."[legaturi bolnavicioase]
A fost odata ca niciodata... cate povesti nu incep asa. De cate ori nu mi-am imaginat in timp ce devoram carte dupa carte cum arata lumea povestilor. Totul a inceput cu o idee,cu un gand...cum ar fi daca.. Si uite ca a fost. Dupa un an, dar ce conteaza...copilul din mine e fericit....citeste.In vara asta a zambit la fiecare pagina , poate a plans la fiecare rand. A fugit de pe un "land" pe altul,trecand de la fantezie la aventura,de la aventura la descoperire si de la descoperire la groaza si apoi iar in lumea luminilor si formelor abstracte. A plouat,a nins, a batut vantul,i-au lacrimat ochii,a ras,a tipat,a tremurat,a sarit,s-a invartit. Senzatii,temeri,bucurii,minuni......vise, poate pierdute.....totul e scris! Nimic nu poate cuprinde paleta de emotii si nimic nu poate descrie curcubeul de imagini. Ramane doar gustul,mai intens,mai aproape si mai departe in acelasi timp decat orice...... Am luat copilul de mana si l-am urcat in trenul spre lumea reala de care ma despart doar 400 de km....si inca traiesc euforia si o voi trai pana la adanci batraneti....ele imi dau asta....hai sa alergam prin carti....ne regasim!
...Hai sa ne reintalnim printre cartile scrise de mainile altor oameni tristi care isi cautau sufletele si sa amprentam locul..sa gravam in memorie cand s-a rupt limita neputintei si ne-a lasat sa spunem ce vrem...
..Hai sa nu mai fim pietre ce cad pe traiectorii bine stabilite,sa cadem in sus..sa vedem ingerii care se ascund dupa lemnul usilor trantite in nas..sa cojim cuvantul de crusta, sa gustam fructul si sa ne imbatam cu aroma lui...sa incercam sa nu mai fim perfecti pentru cei din jur si sa fim noi sa fim pentru noi asa cum ne-am nascut,speriati,tipand la lume,gesticuland haotic doar pentru ca asa simtim..sa topim materialul si sa cautam esenta suprema ce ne va dezvolta simtul olfactiv al mintii si ne va rupe ordinea gandurilor lasandu-le sa zboare libere alaturi de pescarusi..EU vreau,TU vrei?EU simt,TU simti?Ma simti cum sunt dupa privire?Ma simti cum sunt?Ele ma simt....cartile mele ma simt.....ele sunt ca oamenii.
Pe multe le intalnesti la tot pasul, dar nu-ti produc nici o impresie, le uiti imediat.Cu unele te intalnesti de nevoie....habar n-aveti cat am suportat manualele de istorie...yaccccss...!!!Sunt altele de care ne amintim ca le-am iubit dar nu ne mai spun nimic...si cateva cateva care pur si simplu n'au vrut sa ne iubeasca(ele pe noi)...Dar sunt si carti de care ramanem cumva indragostiti...cred cateodata ca le-am uitat si totusi imi este atat de dor de ele...Sunt carti carora le-am presimtit miracolul, fara sa le fi cunoscut vreodata...sunt carti de care as putea vb toata viata.....sunt autori de care m-am indragostit la fiecare carte citita....:)Deci....sunt indragostita??
Azi a fost superb....Paulo Coelho e unul din preferatii mei:)...ma intorc la citit....este unul dintre putinele lucruri care imi mai fac placere...lately.....si poate sa uit....poate....
Noapte buna ...va zic…!
nu citi
nu sopti
nu privi
taci
nu vreau
sa stau
sa ma ai
sa te am
sa fim
noi
doar 2
hai
sa fugim
sa uitam
sa plimbam
vise
sa visam
zmei
sa cantam
culori
sa uitam
de noi
sa te uit
sa ma uiti
pe mine
pe tine
pe noi
care noi?
suntem 2
numai noi
ploi
si noroi
sa sa zburam
inapoi
tot noi
2
si apoi
sa murim
sa cersim
iubire
tu
eu
eu
tu
noi?
2?
mereu
zbor
de vise
si cenusa
de stele
si culorile
mele…
umbre
de nori
si fiori
ma cuprind
taci
te aud
te complaci
in absurd
rataciti
aman2
suntem noi!
"si daca privesti foarte foarte adanc si foarte patrunzator intr-un abis, daca te uiti si te uiti bine, te uiti mult in abis, se uita si abisul la tine" –Nietzsche....
...si daca nu vreau abis, de ce este abis?daca nu ma uit in abis de ce ma pierd in el?divin pierduta'n abis...
