Acum trebuie sa plec…am venit ca de fiecare data sa`ti las o urma,sa-ti iau o clipa de absenta!stiu ca intr`o zi o sa te regasesc....[omulet]....
In campul de maci ascunsi in privirea ta.....promisa.....sau poate nicaieri.....dar cum ajung nicaieri???Cand timpul tau se va opri sa ma astepte din urma, voi aparea eu....la infinit!M'am obisnuit sa ma pierdeti pe drum....si poate n'o sa mai reusesc vreodata sa fiu luatain brate fara sa simt cum ma sufoca greutatea tacerilor voastre, atat de colorate totusi.....ciudat!
Am revenit insa acum, sa'ti las o urma, o ultima urma....sa va las, sa iti las....ma rog....sa o vad cum se impregneaza atat de profund, cu un egoism caracteristic....simt nevoie unei dependente....de voi, de mine....poate a unei apartenente!!!stiu ca nu sunt singura care poate si nu vrea....pt ca intotdeauna mi'a fost frica de ce imi doream cel mai mult, mi'a fost frica sa imi placa.....e ciudat sa stii ca daca vrei te uiti la soare si poti sa il iubesti.....dar nu vrei!!!poti, dar nu vrei....paradoxal!!!
Stiu secretul:)dupa ce soarele tau ma va creste mareeee, vom pierde o infinitate de clipe pt toate tacerile trecute pe care le vom imparti la noi...2....si stii, le pastram in batistuta albastra, sa nu se piarda:)...si apoi n'o sa mai scapi de ochii negri si zambetul asta sters, promit.....si da, iti dau soarele meu....nu astept nimic in schimb....decat un curcubeu ....stirb, decolorat....promit ca o sa visez tot ce vor macii ce'mi umplu cararile cu privirile lor mov....si toata doza asta a ta nebuneasca de copilarie o s'o asimilez si'o s'o traiesc in 3 minute de euforie si alte zeci de mii de regrete ....
In timp ce eu imbatranesc, mica...[:)]....chiar daca nu vreau, te astept sa'mi prinzi din urma visarile....sa ma descalt de greutatea unei ratiuni prea putin colorata....si sa desenam aman2!!!:-<
[Nu pot, nu vreau sa accept nici o umbra de culoare....]
In campul de maci ascunsi in privirea ta.....promisa.....sau poate nicaieri.....dar cum ajung nicaieri???Cand timpul tau se va opri sa ma astepte din urma, voi aparea eu....la infinit!M'am obisnuit sa ma pierdeti pe drum....si poate n'o sa mai reusesc vreodata sa fiu luatain brate fara sa simt cum ma sufoca greutatea tacerilor voastre, atat de colorate totusi.....ciudat!
Am revenit insa acum, sa'ti las o urma, o ultima urma....sa va las, sa iti las....ma rog....sa o vad cum se impregneaza atat de profund, cu un egoism caracteristic....simt nevoie unei dependente....de voi, de mine....poate a unei apartenente!!!stiu ca nu sunt singura care poate si nu vrea....pt ca intotdeauna mi'a fost frica de ce imi doream cel mai mult, mi'a fost frica sa imi placa.....e ciudat sa stii ca daca vrei te uiti la soare si poti sa il iubesti.....dar nu vrei!!!poti, dar nu vrei....paradoxal!!!
Stiu secretul:)dupa ce soarele tau ma va creste mareeee, vom pierde o infinitate de clipe pt toate tacerile trecute pe care le vom imparti la noi...2....si stii, le pastram in batistuta albastra, sa nu se piarda:)...si apoi n'o sa mai scapi de ochii negri si zambetul asta sters, promit.....si da, iti dau soarele meu....nu astept nimic in schimb....decat un curcubeu ....stirb, decolorat....promit ca o sa visez tot ce vor macii ce'mi umplu cararile cu privirile lor mov....si toata doza asta a ta nebuneasca de copilarie o s'o asimilez si'o s'o traiesc in 3 minute de euforie si alte zeci de mii de regrete ....
In timp ce eu imbatranesc, mica...[:)]....chiar daca nu vreau, te astept sa'mi prinzi din urma visarile....sa ma descalt de greutatea unei ratiuni prea putin colorata....si sa desenam aman2!!!:-<
[Nu pot, nu vreau sa accept nici o umbra de culoare....]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu