luni, 4 februarie 2008

Copil tembel cu soare in par si manutze legate la ochi....[pt ca stresiunea m'apasa]


Pt ca orice incercare de intrare in normal esueaza ...sunt iar aici....a mia oara....poate:)

Si daca scriu, nu scriu pt tine, sau poate da...probabil ar fii cazul sa fac ceva si pt mine si daca ai impresia ca ar trebui sa dorm uite ca nu....momentele mele de somnolenta acuta ma surprind in cele mai neplacute situatii.....si im not gonna scream sau sa give it up....ca tine!

Ctrl+A>Del.....si dupa again stat aiurea in pat ...sa ce???sa pierd secunde ....?oke....acum scriu,habar n am de ce.....cu atat mai putin tu....

Merg stramb si aiurea.Ramai strain si nimic.Atata vreme cat voi mai scrie, inseamna ca tu respiri si eu iubesc.Inseamna ca departe, existi....o existenta atat de stridenta incat oricat as incerca sa imi lipesc mainile de ochi te simt...si oricat as incerca sa amplific efectul lor se amplifica si al tau....si daca dincolo de distanta lor iti simt respiratia...e pt ca refuz sa cred ca esti inuman...so, respiri....biologic vorbind...[biologia asta:-<]

In ultimele zile am tot incercat sa mi invat zmeul sa zboare.Si dupa sa'l pierd...Oricum niciodata nu a fost al meu...respira trist si trist e atunci cand a uitat sa mai lase urme pe coli, chiar si urme de avioane fara efect....important e sa lasi urme....care sa se impregneze cumva si la un anumit nivel sa le simti, distorsionate sau nu cum te apasa.....

Trist e sa mi se termine acuarelele fara sa le folosesc sau sa uit cum se mananca jeleuri...sa uit sa inchid ermetic geamul de la camin si sa aud orice e legat de orasul asta mort....cand e singura camera asta cu mine si eu singura cu ea....cand vb cu maria si imi spune cat de goala e strada mea...de acasa.....

Trist e cand imi face simona gris cu lapte si dulceata de visine si culmea mananc fara sa simt ceva...cand am mainile fine si unghii exfoliate de nervi....cand tac si fumez rar stele....cand nu pot sa scriu colorat.....


...cand nu mai pot sa ma stramb cu mami la web si cand sunt in incapacitatea de a rade colorat....cand ....


cand ma hotarasc aiurea sa te urasc de maine:-j...poate daca as fii fost mai mica mi'as fii construit castelul de carton minuscul si nu ai mai fii avut loc dar ce pacat...20 de ani aiurea cu un castel in care prezenta ta e inevitabila...iar a mea e sufocanta, pt mine, nu pt tine....pt ca la urma urmei ce as putea reprezenta....

another one care sa te opreasca in mijlocul strazii printre masinile care claxoneaza amenintator doar sa iti strice te iubesc!!!te'as iubi, dar......ma uraste omul de zapada din mine si zmeul deja se inalta....incepe sa ma uite si el....sunt relativ convinsa de asta.....



si relativitatea e uneori sufocanta:-<


ce pacat ca nu ne putem alege singuri dimineata...pt ca as fii vrut azi sa fie noapte..sa'mi umple lipsa de bordura verde cand am nev de ea, sau de cafea cu gust de :go out and kill yourself!!!

pana data viitoare, sper sa trec oke de examene.....:)




Niciun comentariu: