sâmbătă, 20 septembrie 2008

Cataclism interior





Norah Jones-September in the rain

Iar ma surzeste tacerea ta, constienta. Si te'am rugat de'atatea ori ...hai, respira cu mine...respira'ma adanc, asa dintr'o data.Doar stii c'o sa te parasesc foarte curand.

Si curand inseamna de maine.De maine?Da, probabil da. Sunt in fata marii oglinzi, la stadiul de make-up.Imi machiez sufletulde neputinta de a merge mai departe. Urmeaza iesirea mea in scena. Surprinzator, toti vor fi muti iar eu am sa aplaud.Am sa te aplaud pe tine, pt mine cu certitudine. Iti voi multumi pt cine sunt. O sa fie liniste iar eu imi voi spune singura replica.Ma vei surprinde uitan'du'ma in ochiul tau stang.

"-M-am facut ''actrita'' pentru un apus de soare si ploaia aia din noi, am vrut sa daruiesc ce nu se poate darui.Cataclism interior.Ce septembrie'mi dai... "

Iti vei primi trofeul. Nu, nu depune efortul de'al intelege.Nu poti....:)

Am sa parasesc scena si rolul de actrita de azi.De ce as dori picioare daca am aripi sa zbor??

Ma veti gasi in acelasi "Tramvai numit dorinta"[al lui Tennessee Williams], de ieri incepand.Pana maine probabil.Probabil da.Pt ca maine'i curand si curand....Drept? Ce inseamna drept? O linie poate sa fie dreapta, o strada.Dar inima unui om?

Cuvintele din ceasca mea incep sa prinda forma, asa ca ma retrag din decor.Iti promit ca am sa scriu despre tine, necititor....intr'un septembrie dureros,putin mai mult ploios, stergandu'mi randurile despre tine.Am sa scriu mereu, iar tu....Tu??Tu nu vei stii niciodata :)

joi, 18 septembrie 2008

Cele mai grele 3 silabe...


Nu stiu daca mi-e de mult frig, sau frig mi se face scriind. Cuvintele iar ma apasa.In general toate literele astea dansand au ajuns sa nu-mi mai spuna nimic.Cam de cand am ajuns sa le fabric pentru uzura altora.In masura in care cineva mai are timp sa citeasca.Un cineva nebun as spune, bolnav ratacit printre randuri, ca mine:)

Ma gandeam cam ce mi-ar fii cel mai greu sa vorbesc.De scris nu ma pot abtine.Pai bine, in gura mea cele mai grele 3 silabe au o dezamagitoare usuratate de a fi. Le-ai pierdut substanta iar efectul lor ti-ar fii clar imun.

3 silabe.....

Lipsa lor imi lasa in urma un gol pe care n-am cu cel umple, nici chiar cu mine.Vezi? Mi-e frica de cuvinte pentru golurile din ele. Mi-e frica de frica de-a mai spune din nou, silabisit, indiferent de rezonanta. Mi-ai deflorat tacerea si tacere-i din nou. De data asta sunt fantasme si lumi, un prag prea inalt pe care nu-l voi trece catre tine.

Cu fiecare tacere, ma indrept spre purgatoriul sfarsitului ce se apropie[un verb, va iesi din gramatica asta absurda, "a iubi"].E patetic, mai mult decat dramatic, singura data cand iti doresti sa le spui, incapacitatea sa te sugrume.Sa taci! E singura data cand chiar nu se poate....

Sau poate e doar o supradoza de insuficienta a starii, care nu-mi perite s-o spun.

miercuri, 17 septembrie 2008

Otrava timpului...


Esentele ne distrug dincolo de lume.Este cu siguranta o distrugere mai interesanta.Mai dureroasa?Indubitabil, nu.De ce?Pentru placerea distrugerii departe de toti neoamenii acestei lumi, atat de lipsiti de fiinta si de spirit.Este o renuntare mai mare, mai trista, mai nemiloasa.Mai departe, de tot...
Sa stii ca lupti pt propria'ti esenta, sticluta finala, a evadarii din scena deschisa.Sa fii actor si spectator la atatea luciditati, atatea scene de victorie si umilinta, sa nu te poti opri tu, ca actor, din supremul orgoliu de a'i demonstra spectatorului din tine ca atunci cand sticluta e plina, cortina o sa cada...usor...

Scria....

- N-ati simtit niciodata cu timpul se aduna in voi,

creste si va inunda, cand tot ce a devenit si s-a scurs

pana acum se concentreaza deodata intr-o fluiditate

abstracta si se ridica in voi, spre un pisc necunoscut?

Nu v-a durut niciodata aceasta crestere a timpului, nu

v-a inclestat niciodata aceasta exasperare a

temporalitatii? Nu v-ati incovoiat nicicand pe spirala

interna a timpului, cu sinuozitatile si evolutiile ei

arzatoare? Devenirea se razbuna in contra clipelor noaste

absolute? Sa nu avem dreptul nici macar la un cotact

discontinuu cu absolutul? Se pare ca timpul ar vrea sa ne

aminteasca de uitarile noasre in lumina, c-ar vrea sa

distruga unde-am vrea sa ne pierdem.

-Timpul a ros bazele paradisului. Sarpele n-a fost numai

instrumentul cuoasterii, ci si al timpului.

-Viitorul este o concesie pe care eternitatea o face

timpului.


Probabil esenta lui Cioran nu a fost destul de puternica incat sa'l inlature definitiv din scena.Simt vibratiile aplauzelor multimii.Sau nu le mai pot controla pe ale mele.

Nu ma'ntreba de ce tanjesc dupa otrava timpului, cand stiu ca sunt nemuritoare.Sticluta mea se umple, incet....

Jezebel, by Sade...



miercuri, 10 septembrie 2008

19 plus unu, minus unu....candva:)


Sa zicem ca'i inca 10 sept.Si atat.Atat pt voi.Atat pt mine+la multi ani.Simplu.Cam tot atat de simplu cum voi pleca.De maine nu ma vei mai gasi la fel de impregnata in "noi".Pt ca pur si simplu am invatat sa uit.Azi totul e simplu.Si prefer sa ma opresc aici, pt a pastra simplitatea unui post in care n'am nimic de zis.Incerc sa nu las randurile astea sa'si iasa din fire si azi...sa'mi curga din maini tot cearneala ce doare.Sunt obosita si obosita inseamna nesomn.Plus Bucuresti [orasul prabusirilor, dar despre asta in alt post], plus spitale.Aiurea....

19=18+1:)Frumos.19=20-1.....19 e tocmai bariera.Era ceva ce alterna intre noi.Te-ai schimbat tu, urmez eu.Si urmeaza un timp trecut.Perfect trecut.

La multi ani, tie robotel:)

P.S.:ti'm lasat cutiuta cu jeleuri pe bancuta din stanga de la foisor.Acolo ii placea ei sa stea si sa se uite baietii aia 2 de la masa insistent.Stiu, si uitat.Si'o batistuta albastra cu bucati de amintire si cateva randuri de scris in caietelul ala uitat de timp.E prima parte dintr'un viitor succes, fara tine.Sper sa iti placa:)

marți, 2 septembrie 2008

N'oubliez jamais....

....accelereaza!

cu parul in vant, voal negru aiurea zburand, piciorul ii apasa, mai tare.hotarat.muzica.... da, putin mai tare decat normalul de inainte.stop.telefonul, suna.il ia, il arunca pe geam.accelereaza.se intreaba
-ce fac?
-pai...ce sa fac, bine.ma duc sa vizitez morminte.
zbura.impropriu spus...nu stiu daca in vid sau in prea plinul lumii care tocmai murea.prea multa materie in jur si oricum nu simtea, pt ca nimic nu mai bate in ea.tine strans in mana stanga o batista albastra.o mai flutura aiuristic dar se vede puterea cu care tine de ea.esarfa ii zboara usor de la gat, pe fereastra.nu mai e.vantul.o mai aud din cand in cand fredonand joe cocker.asculta si accelereaza continuu.cata precizie, probabil tinta e atat de precisa incat nimic n o poate impiedica.in fine, ajunge.un foisor.se indreapta hotarata spre banca din stanga.se aseaza'n genunchi in fata ei si isi spune replica de parca o avea pregatita pt un auditoriu stabil
-Iti vizitez mormantul, pt ultima data.ce amintire neconsumata esti tu...
Desface batista....amintiri incinerate zboara,se amesteca, o ametesc.
-Si acum?Se saruta si nu simt nimic.Vezi, amintirile noastre ma dor.Fa'le sa simta..Nu, ele sunt goale de mult.E toamna, marti...Ce vara nociva,ce prost.
-Ce am?
-N'am nimic.
-Sigur?
-Probabil asta e efortul.Sa il iubesc fara sa stie, prostul.
[si a inchis ochii]


O aud si acum fredonand in masina...N'oubiez jamais.Stateam in dreapta ei, incolora....

" N'oubliez Jamais
It's In Your Destiny
A Need To Disagree.........."





luni, 1 septembrie 2008

O realista care'si sufoca sentimente.Azi...



[Gavin DeGraw-I don't want to be]

Azi nu am chef.De voi, doar de mine. De tine, cu atat mai putin
Azi ma dezgusti.
Azi te urasc si de maine probabil am sa continua sa tot fac asta.
Azi parfumul tau nu se mai impregneaza la fel de placut in mirosul de tigara al pielii mele.Delices de Cartier te refuza.Jenant, tot azi.
Azi esti desincronizat.Frecventza mea, prea inalta.
Azi ....
Azi realitatea se imparte la doi.Cate una complet diferita pentru fiecare din noi.
Azi nu mai stii ce'mi doresc.De azi...
Azi te'am uitat.[deschide tu sertarul si fugi]
Azi nu o sa ma mai mangai.Si stii de ce?Orice incercare subtila va fi urmata prin a'ti retrage mainile, scarbit.
Azi sunt de neiubit si neiubit vei fi.
Azi sunt o realista care'si sufoca sentimentele.
Azi sunt asa cum as fii vrut sa fiu mereu.De maine...
Azi .... am reusit sa stresez prin acest simplu "a-z-i"....


Pt ca azi, azi te`am iubit.Haotic.