N'as putea estima masura in care m'a surprins piesa asta.M'a fascinat ....m'a tulburat....mi'a rascolit epiderma cu versuri si cantec .... mi'a grabit cuvinte prin vene....si toamna din par si pe gene....
Pentru ca Tac stia ce'o sa'mi placa...
"Ce e un actor?
Si ce vrea sa spuna?
Un biet trecator cu-o tigare in mana
E singur si trist,cortina-i cazuta…
Paharul e gol…clipa pierduta…"
.....si pentru ca distanta dintre secunde ne'apasa....Si ce vrea sa spuna?
Un biet trecator cu-o tigare in mana
E singur si trist,cortina-i cazuta…
Paharul e gol…clipa pierduta…"
Un spectacol genial. Fara cuvinte...simti'ti'l....Mie mi s'a impregnat in celule.Iremediabil.
M'am hotarat sa nu insir cuvinte care ar perturba atentia catre domnia sa, Horatiu Malaele.O merita din plin.So....trebuie zdrobite buzele care vor sa sopteasca.M'abtin.E inceputul tragediei.La urma urmei...trebuie sa existe o tacere egala cu toate cuvintele.Nescrise, nespune, nebune...O inventam?
Stiu....mi'ati mai spus:ciudat caracter intr'un trup facut sa stea aplecat deasupra cartilor.

Un comentariu:
si pentru ca fara sa vrem ii urmam mereu cadenta...doar dansam impreuna cu el ,totusi cateodata noi mai gresim ,el nu..nu avem precizia lui..el continua sa ticaie...iar distanta dintre 2 secunde mereu va fi inceputa de tic si terminata prin tac.E tacere ,e gol intre sunete.
Trimiteți un comentariu